Despre biblioteci si "bibliotecari"...

Unii au biblioteci impunatoare (te urci pe scara si te plimbi prin ele dupa carti),... carti vechi, rare, pretioase,... legate frumos in piele,... editii princeps... Si se impart in doua categorii... Cei care chiar CITESC... si cei care au biblioteca de fitze...
Unii au biblioteci aparent impunatoare... False,... doar cu coperti de carti...
Unii au biblioteci cu carti legate in piele ecologica,... adunate de la diverse promo-uri ziaristice...
Unii au biblioteci cu carti frumos colorate,... colectii complete de autori telenovelistici,... gen Sandra Brown...
Unii au biblioteci cu carti ptr. copii, (povesti, de colorat, educative, etc.)...
Unii au biblioteci strict tehnice,... profesioniste si profesionalizate...
Unii au biblioteci cu "almanahe", ziare, integrame si/sau reviste (de can-can, de fitze, de moda, gen carti de bucate, porno, etc.)...
Unii au biblioteci unde in locul cartilor sunt puse ostentativ si cu mandrie,.. diverse bibelouri, cesti de cafea, pahare,... pe milieuri gen "strugurasi", diverse floricele,... lucrate cu migala,... cu iglita,... de vreo bunica desueta...
Unii nu au biblioteci.. DELOC.. Si aici avem doua categorii... Incultii,... cocalarii pe care nu ii intereseaza cartile... si cei care nu au posibilitati (materiale, de spatiu, locuinte temporare, etc.)...

Unii,... (cei mai interesanti din punctul meu de vedere),... nu au biblioteci... Locuiesc intr-o garsoniera,... un demisol sau o mansarda,... unde PESTE TOT, pe jos,... sunt carti... Teancuri imense,... uzate de atata lecturat... Imprastiate intr-o incapere insalubra,... unde nu ai cum sa gasesti o biblioteca... Cartile sunt pe langa un pat de fier,... un lavoar,... o masa subreda (pe care vezi resturi de mancare, scrumiere pline ochi cu mucuri de tigare, o sticla de votca, un pahar de plastic,... eventual si o masina de scris)... si un scaun la fel,... un WC plasat strategic in aceesi camera cu "dormitorul" si "bucataria"...
Ce OAMENI EXTRAORDINARI!... DEOSEBITI!.. SPECIALI!..

Eu,... nomad fiind,... umbland tot timpul prin viata cu o geanta de zdrente, recte haine... si o geanta in care am TOTUL, recte laptop-ul,... BIBLIOTECA MEA GRANDIOASA o port in minte si in suflet...
Iar ca "bibliotecar",... ca si AICI,... in reality show... OAMENII sunt cartile mele... Iar biblioteca e UNIVERSUL..

... ca sa se certe zeii cu filozofii.. Q. E. D.

P. S. La fel de bine as fi putut sa scriu despre colectii si "colectionari",... despre "antichitati",... despre colectii valoroase de arta,... dar si despre carpete cu "rapirea din serai" puse pe pereti... In fine,...

Believe in magic, babe...

...

"Dune"

Se tari incet, incet pe nisipul fierbinte... Probabil ca numai din cauza instinctului de conservare a organismului.
Soarele ca o sulita de foc infipta in mijlocul cerului ardea nemilos...
El tot se tara...
Isi linse buzele crapate de sete si incerca sa vada ceva prin paienjenisul si multitudinea de culori care ii inundau ochii... De fapt,... cele doua fante care acum se numeau ochi...
Nu-si mai aducea aminte de nimic din trecut... Doar i se parea ca e "ea" imbracata diafan intr-o rochita alba aflata undeva, departe si care tot il imbia sa mearga, sa mearga, sa mearga... De fapt,... sa se tarasca...
Dunele se insirau implacabil in fata lui,.. impasibile la suferinta bucatii de carne care incerca sa traiasca...
Fata morgana il seducea... Auzea vocea ei calda,... usor soptita,... care ii spunea sa reziste pentru ca nu mai era mult pana la... Pana la?!...
Avu brusc o revelatie scurta, o zvacnire constienta... Isi dadu seama ca era in mijlocul pustietatii si ca s-a putea sa nu ajunga nicaieri, pierdut in mijlocul luminii orbitoare... Dar organismul se incapatana dand peste cap orice masuratoare experimentala facuta pentru testarea rezistentei umane...
Apoi,... auzi un raget cum nu mai auzise...si se trezi intr-o targa improvizata legata de o camila... Avusese noroc...pentru ca traficantii il abandonasera pe un "drum" de-al tuaregilor...
Ii soptea numele si simtea o atingere racoroasa pe frunte...
Atunci se trezi secatuit de puteri... si-si dadu seama ca fusese un cosmar,... iar atingerea racoroasa era de la carpa uda si cu gheata de pe fruntea lui pusa de "ea"...
Nu era nicio fata morgana,... era EA...

Viata de noapte....

Clubul e plin, canapelele din piele sunt incinse de fundurile celor ce le tot freaca frenetic, incercand sa armonizeze cu muzica,zapaciti de narile deja albite ce le fura mintea, si de defilarea de ceasuri ori alte accesorii scumpe.
E un club, e unul de fite, in care banii curg fara sa tina cont de ce-i afara si toti se poarta de parca asta ar fi ultima lor noapte.
Privesc in jur si vad fete cunoscute de la tv, femei care mai de care mai trendy, mai razgaiate, dansand lasciv si golind pahar dupa pahar de don, trecand de la un barbat la altul, toti numai nume de crai mioritici. Le vad suparate, dezamagite si pierdute intr-o lume numai a lor unde isi cauta fericirea la fel cum ar cauta o virgina intr-un bordel.

Cluburi, sex, bani, "zapada"=coca.

Ironia e ca vietile lor sunt la fel de praf, precum "prafurile" ce sunt trase pe narile mult prea dilatate.
Viata!... spun majoritatea. Rahat!... spun eu si plec grabit gandind la ce femeie simpla, devotata si minunata as fi putut sa am de n-as fi fost orbit de aparentele stralucitoare de diamant ale iadului insusi. ..

Prima impresie...

Toti avem instinctul de a cataloga pe cineva dupa prima impresie.
Cum arata, cum se imbraca, e la moda sau nu, hainele sunt mai vechi sau noi, e asortat sau nu, e ingrijit sau nu. Chipul ne atrage sau ne respinge, intotdeauna primul contact iti transmite ceva. Poti uri un om pe care abia l-ai cunoscut, iti poate fi indiferent, sau la fel de bine il poti indragi. Nu vorbesc acum despre "coupe de foudre", ci despre o empatie proprie, o rezonanta in momentul in care intalnesti pe cineva.
Abia dupa ce incepi sa il cunosti cu adevarat iti dai seama ca prima impresie e un moft, nu prea are importanta. Esti deziluzionat sau placut surprins. Nu te asteptai din partea respectivului sa fie asa. De imaginea care ti-ai facut-o la prima infatisare, sa spun asa, se alege praful.
Cu toate ca toti trecem prin aceasta experienta, continuam sa ne lasam condusi de aceea prima impresie, prima vizualizare, de acel sentiment pe care ni-l dezvolta cineva nou intrat in viata noastra. DE CE?...

In cazul "coupe de foudre-ului", lucrurile pot sta cu totul altfel. Ramanem cu prima impresie, orbiti pana la sfarsit, vedem persoana iubita cu "ochii larg inchisi". De-abia la sfarsit ne trezim la realitate. E bine?... Poate.

Acu' stau si ma intreb daca fatuca faina, bruneta si sexi, care se uita intens la mine dimineata(in tramvai, desigur) s-a lasat condusa de prima impresie :P . Nu de alta, dar aratam ca dracu', obosit dupa multe nopti de nesomn, zgribulit de frig, palid si vanat in acelasi timp. Naspa, am mai ratat o ocazie...

Acolo unde oamenii mor in ei insisi...

Acolo unde oamenii mor in ei insisi...

Exista lucruri scrise in hartii colorate...
Despre avantajele oamenilor cumsecade.

Ziua isi incepe intotdeauna prima scena dimineata...
N-a tinut niciodata cont de oboseala actorilor...
Din aceasta cauza actorii sunt incapatanati ca niste catari...
Cateodata ti-e drag s-o privesti cum isi omoara locuitorii...
Locuitorii zilei s-au nascut intr-o zi, logic. Si isi continua nestingheriti o melodie mai veche...
Alteori, cand ziua functioneaza dupa ore si minute, parca iti vine s-o iei la bataie...
Cu ceva vreme in urma, am locuit in aceeasi noapte cu o fata...
Era frumoasa si calda si ii placeau dulciurile, filmele si muzica mai veche...
Cand ziua s-a hotarat sa-si cumpere 24 de ore, a trebuit sa ne separam... din lipsa de spatiu...
Sunt necesare compromisuri atunci cand alegi sa le separi... ziua de noapte...
Unora le place sa locuiasca in noapte... cu adresa cu tot, cu suflet cu tot...
Ba mai mult, ii duc si pe cei dragi acolo,cica asa se cade,... sa-i scoti in noapte...
Eu sunt mai statornic si nu vreau sa-mi parasesc ziua in care m-am nascut...
Cand ziua se impleteste cu noaptea intr-un fel de tristete deasa, se nasc copii sanatosi...
Si tristete de zapada cu gust de vin fiert...
Si cantece... si fete calde si frumoase...
Carora le plac dulciurile, filmele si muzica mai veche...
Ziua si noaptea....

Calatori de o clipa...

Cand clovnul iti spune ca nu mai are lacrimi pe stoc,
priveste dedesubtul scenei si cere-i iertare pentru deranj...
Si promite-i lucruri frumoase care sa-l faca curios, dar si furios...

Calatori de-o clipa prin grotele timpului
stingheresc betia vinului rosu de murfatlar
in picaturi marunte de roua ne-nceputa...

Isi traverseaza cu tupeu destinul prin gari parasite
si regreta femeile transparente care-i alergau pe sine de cale ferata.
Dintre toate lucrurile frumoase, calatorii aleg sabiile bonte fara durere.
Toti calatorii rad cand li se termina sinele de tren
si reclama ministerul transporturilor pentru ca nu si-au terminat calatoria...
Si din aceasta cauza grotele lacurilor inverzite de nuferi amari le sunt ostile.
Si stelele nu mai sunt, stinse in scrumiera timpului pierdut.

Reclamatiile le semneaza cu sange decolorat si le depun la ofiterul de plastilina.
Noroc cu femeile transparente care-i ucid la timp si le cresc o vita de vie noua.

Micul cersetor rosu isi ridica genunchii de rezerva si-si cerseste optimist mania si ocara.
Dar si alinarea.
Matase transparenta rosie, verde si albastra invaluie fiarele cantoanelor stinghere.
Iluziile se intalnesc seara, la terase cu mobilier din fier forjat vopsit alb,lautari si muraturi...
Drumul spre stele e o linie moarta, capat de drum...
Fum si scrum...